RO/ Pe 2 noiembrie, Ordinul Arhitecților din România, a organizat în parteneriat cu Filiala Teritorială Transilvania a Ordinul Arhitecților din România, Primăria și Consiliului Local Cluj-Napoca, o dezbatere cu tema „Concursul de arhitectură ca standard pentru investițiile publice”. Dezbaterea a făcut parte din FAST: Festival for Architecture Schools of Tomorrow. Toți președinții filialelor teritoriale ale OAR, prezenți la dezbaterea de la Cluj-Napoca, au agreat: costurile și capacitatea instituțională sunt impedimentele care stau în calea organizării mai multor concursuri și a diversificării formelor prin care ele sunt organizate. Numărul de concursuri de arhitectură trebuie extins, dar pentru asta e nevoie de sporirea capacității administrative, simplificarea legislației și a temelor de concurs, cu impact direct asupra costurilor de participare pentru birourile de arhitectură.
Evenimentul și-a propus să sublinieze importanța concursurilor de arhitectură în contextul investițiilor publice, prezentând exemple de bune practici, avantaje și provocări din toate zonele țării, nu doar din Cluj-Napoca.
”Trebuie extins numărul de concursuri. OAR se ocupă de organizarea de concursuri tocmai pentru a construi această bună practică, pentru a crea o metodă care e aplicabilă în România în condițiile legislației noastre și ale capacității instituționale care există în țară.Ne interesează toate formele de concurs și sperăm să ajungem să le putem face. Ne-am concentrat pe concursul deschis pentru că oferă terenul plat de concurență pentru orice fel de birou de arhitectură. Avem concursuri câștigate de birouri cu arhitecți foarte tineri care nu ar fi avut altfel acces la comandă publică de această anvergură și complexitate. Există și se practică în lume concursuri și sub alte forme: de la cel de idei, până la cele cu invitați. Acestea sunt mai dificile pentru că nu depind numai de noi și presupun costuri și mai mari de organizare.” arh. Ștefan Bâlici, președintele OAR
Întrebarea care a deschis seria de discuții a fost ”De ce sunt necesare concursurile de arhitectură?”. Iar răspunsul unanim a fost: pentru că, în comparație cu alte metode de achiziții publice, e cel mai probabil să aibă rezultate de calitate. Este o metodă transparentă și inovatoare de selectare a proiectelor pentru investițiile publice, asigurând un standard ridicat de calitate și sustenabilitate în arhitectură. O metodă care însă nu e lipsită de probleme.
”Contractarea prin concurs de soluții a proiectării pentru investițiile publice (mari) trebuie să devină regulă. Astăzi este doar o excepție. Asta a fost o concluzie importantă. De asemenea, am concluzionat că e nevoie de o actualizări în concursul de arhitectură: de o ancorare în realitatea fiecărei zone, de implicarea mult mai multor colegi atât la nivel local, cât și la nivel național, de implicarea colegilor din administrație, de identificarea acelor puncte în care legislația trebuie adaptată, de a găsi noi soluții prin care să putem promova concursul de arhitectură, să atragem cât mai mulți oameni în a susține această modalitate care poate asigura calitatea mediului construit, calitatea obiectului de arhitectură și un mediu urban sau rural pe care îl visăm cu toții”. arh. Daniela Maier, președinte Filiala Teritorială Transilvania a OAR
Arh. Mirona Crăciun, coordonator Concursuri Ordinul Arhitecților din România, a evidențiat, printr-un studiu bazat pe analiza concursurilor realizate cu implicarea OAR, faptul că durata de la idee la finalizarea unui proiect este mult mai mică acolo unde administrația, comunitatea profesională și comunitățile locale colaborează pe tot parcursul derulării proiectului.
”Sunt orașe importante care au preluat acest demers de realizare a concursurilor de soluții. Am știut chiar de la primul concurs că, dacă ne ținem de el, va deveni un exemplu de bune practici la nivel național. Împreună cu OAR, cu universitățile, dacă vom găsi soluții legislative mai bune față de ce este acum, ne implicăm să le rezolvăm sau, poate, să mai tăiem din legislație dacă e cazul. Într-adevăr, noi am pornit cu proiecte mici, pentru a demonstra cât de important e un concurs. Dar trebuie să pregătim din timp concursurile mai mari, e de datoria noastră să explicăm de ce e nevoie de o pregătire solidă, de proiecte gândite din timp și pe termen lung. Dacă aștepți să apară programul de finanțare și abia apoi să faci concursul, pierzi momentul și finanțarea.” Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Mai jos regăsiți o parte dintre opiniile specialiștilor prezenți la dezbatere, referitoare la faptul că asigurarea calității vine cu costuri apreciabile în faza de concurs, pentru toate echipele participante și se dorește identificarea de soluții care să permită o participare cât mai largă.
”Cei mai importanți eroi ai concursului nu sunt câștigătorii lor așa cum crede toată lumea. A fost o perioadă în care cultura concursurilor a fost, practic, inexistentă și trebuia făcută din (aproape) nimic. Nu am inventat noi concursurile de arhitectură. Au existat niște momente mult mai dificile decât acum. Dacă ceva nu merge bine într-un sistem atât de complex cum este un concurs – bugetul, juriul, clientul, contractul, marketingul – atunci situația este extrem de dificilă. Una dintre cele mai mari critici pe care le aduc la concursurile din România este că nu dau premiul I. De fapt, un contract nu este un premiu, este o responsabilitate, și mai mult de muncă. Cei care promovează concursurile sunt niște persoane extrem de abile care au contactele lor cu liderii administrației și reușesc să discute și să convingă. Dacă asta nu se întâmplă, nu se ajunge la negociere.” arh. Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul UTCN, președinte OAR în perioada 2010-2018
”Demersul de a face concursuri de arhitectură nu se potrivește oricui. Este necesar un nivel de prosperitate a comunității ca să poți să-ți asumi această cheltuială” arh. Daniel Panait, președinte OAR Bihor
”E dificil când ești într-o țară în care studiul de fezabilitate e egal cu proiect tehnic. Înțelegerea nivelului de livrare la concurs este o problemă care duce și în zona de negociere la o dificultate suplimentară de a semna contractul. arh. Alexandru Găvozdea, președinte OAR în perioada 2018-2022
”Pentru o filială mică, efortul de a crea o echipă de concurs prin forțe proprii nu este accesibil. Este esențială experiența naționalului. Ideea de a susține singuri un astfel de concurs nu este posibilă peste tot. ” arh. Alexandru Răuță, președinte Filiala Teritorială Argeș a OAR
”Participarea la un concurs este un efort absolut zdrobitor pentru o firmă de arhitectură, iar șansele de a-l câștiga sunt, de multe ori, de 1 la 30! A crescut foarte mult volumul de lucru și din cauza acestei concurențe acerbe între birouri, nu doar a nivelului crescut al cerințelor beneficiarilor.” arh. Silviu Aldea — Atelier MASS
Mai jos regăsiți o parte dintre opiniile specialiștilor prezenți la dezbatere, referitoare la o potențială soluție pentru extinderea capacității de organizare, propusă în cadrul dezbaterii „Concursul de arhitectură ca standard pentru investițiile publice”, și anume: crearea de echipe dedicate de concurs în fiecare filială.
”Totul se leagă de pregătirea – nu numai la noi, ci și la administrație – de oameni și de continuitate. Și aici cred că este foarte util ca un președinte de filială să fie convins că este bine să se facă concursuri. Noi, ca organizații, trebuie să ne bugetăm oameni care nu sunt supuși schimbării. Filialele trebuie să aibă oameni care sunt dedicați concursului și care, la schimbarea mandatului, să nu plece. Atunci vom avea șanse să creștem la nivelul teritoriului echipe care să ducă know-how-ul și toate relațiile pe care și le face administrația cu piața mai departe.” arh. Daniel Tellman, președinte Filiala Teritorială Timiș a OAR
”Vreau să reamintesc că suntem la un festival al studenților. Iar, din panelul acesta de discuții, cel puțin două drumuri de viitor se identifică pentru ei: arhitect în administrație și arhitect care să lucreze în filiale, în organizații, în grupuri dedicate pentru concursuri” arh. Daniela Maier, președinte Filiala Teritorială Transilvania a OAR
Alte nevoi identificate de mai mulți dintre participanții la dezbatere au fost: organizarea de mai multe dezbateri în faza incipientă, de temă a concursurilor și atragerea de cât mai mulți susținători pentru promovarea lor atât în rândul autorităților, cât și a publicului larg. ”Cu toții ne dorim proiecte de calitate. Ca reprezentant al autorității îmi doresc, în primul rând, proiecte fezabile. Mă gândesc, în primul rând, dacă un proiect este realizabil, dacă se încadrează în prevederile regulamentare, în bugetul preconizat. E nevoie de multă implicare a publicului în organizarea acestor concursuri, mai ales la faza anterioară demarării acestor concursuri, la faza de elaborare a temei de proiectare. Avem rezultate foarte bune la multe concursuri, proiecte apreciate de specialiști dar pe care publicul nu le percepe așa cum ne-am dori. Acest proces de consultare publică trebuie făcut încă de la faza pregătitoare”. arh. Andreea Mureșan, șef serviciu Strategii Urbane, Primăria Municipiului Cluj-Napoca
”Din perspectiva concursurilor de la Brașov, aș constata faptul că niciunul nu s-a concretizat încă. Apar niște probleme în spațiul public care se referă la solicitări de clarificare adresate, în general, organizatorului, care ar trebui dezbătute și clarificate. Noi suntem preocupați să informăm mai bine publicul larg cu privire la procedurile de concurs. Avem disponibilitatea de a ne așeza la masa discuțiilor și de a aduce la cunoștință publicului larg toate aspectele organizării unui concurs. E datoria noastră de a da niște explicații și de a liniști comunitatea”. arh. Răzvan Dracea, președinte Filiala Teritorială Brașov – Covasna – Harghita a OAR
”Noi ne uităm cu invidie către Cluj și către numărul mare de concursuri pe care Ordinul de aici și Primăria de aici au reușit să le pună pe roate. În Timișoara s-au făcut trei concursuri. Îmi dau seama că sunt niște aspecte care țin de partenerul de discuție pe care-l ai.”
arh. Daniel Tellman, președinte Filiala Teritorială Timiș a OAR
”Am ratat ocazia de a-i crea administrației din Oradea pofta de concursuri, ca la Cluj. Am ratat-o și noi, profesia, și administrația. Eu am sperat că această concurență regională între bihoreni și clujeni să-i determine și pe cei din Bihor să arate că ei pot mai bine. Administrația a preferat să facă aceste concursuri fără Ordinul Arhitecților sau al organizațiilor profesionale”. arh. Daniel Panait, președinte Filiala Teritorială Bihor a OAR
”Concursul de la Sibiu pentru Piața Cibin s-a întâmplat printr-o conjunctură – fericită sau nefericită. Acest concurs este rezultatul altuia, organizat de Primăria Sibiu, care a ieșit prost. Au încercat să se apropie ei de noi ca să promovăm concursul. Atunci am reacționat, am cerut ajutorul Ordinului Național. Situația este similară cu cea de la Oradea.” arh. Cristian Șandru, președinte Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea OAR
”S-au organizat și la București 5 concursuri apreciate dar, în București, Clujul a fost mereu dat ca exemplu. În București însă lucrurile sunt foarte complicate. Ne-am dus la fiecare primar, la fiecare reprezentant al administrației locale și o parte dintre ei au fost deschiși spre concursul de arhitectură. În special câteva sectoare și-au dorit această procedură și le mulțumim pentru asta. Deschiderea primarilor de sector spre această modalitate de achiziție a fost susținută de efortul nostru. Dintre cele 5 concursuri, unul este în faza de implementare și unul este finalizat. E o luptă continuă pentru noi, un efort foarte mare. Lucrurile sunt atât de complicate încât aproape nici nu te bucuri când primești rezultatul. Tu, ca organizator. Atât de greu este. Peste 70% dintre proiecte se datorează, în primul rând, efortului foarte mare al filialelor și al președinților lor.” arh. Emil Ivănescu, președinte Filiala Teritorială București a OAR
Concluziile dezbaterii
Discuția despre viitorul concursurilor de arhitectură a evidențiat mai multe probleme și soluții posibile. S-a remarcat existența unor limitări semnificative impuse de legislație și de capacitatea instituțională, atât a OAR și filialelor sale, cât și a autorităților locale implicate. Un alt aspect crucial este nevoia de dezbateri mai ample în faza de elaborare a temei de concurs, având în vedere dificultatea de a găsi specialiști capabili să creeze astfel de teme, aceștia fiind extrem de rari. Totodată, este necesară creșterea gradului de conștientizare în rândul autorităților publice privind utilitatea concursurilor și organizarea unui număr mai mare de astfel de competiții.
S-a subliniat importanța popularizării procedurilor de concurs, reducerea costurilor de participare și clarificarea cerințelor din temele de concurs, pentru a le face mai accesibile și bine definite. De asemenea, ar fi utilă includerea unor indicații specifice în teme, precum stabilirea unui unghi comun de reprezentare pentru toți participanții. Sistemul de organizare a concursurilor necesită, la rândul său, o rafinare, în special din perspectiva costurilor implicate, pentru a evita problemele de etică sau concurența neloială.
S-a evidențiat o lipsă de vizibilitate a ideilor valoroase din proiectele neparticipante, care rămân în mare parte necunoscute în afara birourilor unde sunt concepute. Aceste idei ar trebui să fie mai bine promovate, discutate și valorificate. Totodată, este esențială implementarea unui sistem de feedback deschis și constructiv între toți participanții la un concurs. S-a propus, de asemenea, organizarea mai frecventă a concursurilor de idei care nu se finalizează cu investiții, oferindu-le astfel o oportunitate inclusiv studenților, care adesea contribuie voluntar la aceste procese.
Un alt obiectiv pe termen mediu și lung ar fi convingerea mediului privat să adopte modelul concursurilor de arhitectură pentru proiectele lor, după exemplul administrațiilor publice și al unor asociații care au început să aprecieze această practică.
Evenimentul a fost organizat de Ordinul Arhitecților din România, împreună cu Filiala Teritorială Transilvania a Ordinului Arhitecților din România, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local al Municipiul Cluj-Napoca și a fost parte din FAST: Festival for Architecture Schools of Tomorrow.
EN/ On November 2nd, the Order of Architects of Romania (OAR), in partnership with the Transylvania Territorial Branch of OAR and with the support of Cluj-Napoca City Hall and Local Council, organized a debate titled “The architectural competition as a standard for public investments.” The event was part of FAST: Festival for Architecture Schools of Tomorrow. All presidents of OAR’s territorial branches present at the debate in Cluj-Napoca agreed that the main obstacles to organizing more architectural competitions and diversifying their formats are related to costs and limited institutional capacity. Increasing the number of competitions is a shared goal, but it requires enhancing administrative capacity, simplifying legislation and competition briefs, and reducing the participation costs for architecture offices.
The debate aimed to emphasize the importance of architectural competitions in the context of public investments, showcasing good practices, benefits, and challenges from across the country, not just from Cluj-Napoca.
“We need to expand the number of competitions. OAR organizes competitions precisely to develop this good practice, to create a method that can be applied in Romania, in line with our legislation and current institutional capacity. We are interested in all competition formats and hope to be able to organize them. We’ve focused on open competitions because they offer a level playing field for all architecture offices. Some have been won by very young teams who would not have otherwise had access to public contracts of such scale and complexity. Other types of competitions also exist globally—from ideas competitions to invited competitions. These are more difficult because they don’t depend solely on us and involve even higher organizational costs.” – Ștefan Bâlici, President of OARThe debate opened with the question: “Why are architectural competitions necessary?” The unanimous answer was: because, compared to other procurement methods, competitions are more likely to produce high-quality results. They represent a transparent and innovative method of selecting projects for public investments, ensuring high standards in architectural quality and sustainability—though not without challenges.“Design procurement through competitions for (major) public investments should become the rule. Today, it remains the exception. That was an important conclusion. We also agreed that competitions need to be updated: grounded in local realities, with greater involvement from peers at both local and national levels, and from colleagues in public administration. We need to identify legislative bottlenecks and find ways to promote competitions and gain support for a method that can ensure quality architecture and the urban or rural environments we all aspire to.” – Daniela Maier, President of OAR Transylvania BranchArchitect Mirona Crăciun, Competition Coordinator at OAR, presented a study showing that the time from concept to project implementation is significantly shorter when administration, professional communities, and local communities collaborate throughout the process.“There are major cities that have adopted solution competitions. From the first competition, we knew that if we stayed the course, it could become a national model of good practice. Together with OAR and universities, if we manage to improve legislation, or simplify it if needed, we are committed to doing so. We started with small projects to prove the value of competitions. But we must prepare bigger competitions in advance. If you wait for funding to become available and only then launch the competition, you’ve missed your chance.”
– Ovidiu Cîmpean, State Secretary, Ministry of Investments and European Projects
The event highlighted how quality requires investment, particularly in the competition phase, and the need to make participation more accessible:
“The real heroes of competitions are not the winners, as people often think. There was a time when competition culture was almost nonexistent and had to be built from scratch. We didn’t invent architectural competitions. But if something goes wrong in such a complex system—budget, jury, client, contract, marketing—the situation becomes extremely difficult. One major criticism is that competitions in Romania sometimes do not award first prizes. But a contract is not a prize—it’s a responsibility and a lot more work. Those who promote competitions are highly skilled people who know how to communicate with public leaders and persuade them. Without that, no negotiation takes place.” – Șerban Țigănaș, Dean, Faculty of Architecture and Urbanism UTCN, former OAR President (2010–2018)“Not every community can afford to hold architectural competitions. You need a certain level of prosperity to support this type of expenditure.” – Daniel Panait, President of OAR Bihor“In Romania, the feasibility study is often treated as equivalent to the technical project. This misunderstanding affects the level of deliverables in competitions and complicates contract negotiations.” – Alexandru Găvozdea, OAR President (2018–2022)“For small branches, building a dedicated competition team using internal resources is not feasible. National-level experience is vital. Supporting a competition alone is simply not possible everywhere.” – Alexandru Răuță, President of OAR Argeș Branch“Participating in a competition is an overwhelming effort for architecture firms, with winning odds sometimes as low as 1 in 30. The workload has increased dramatically—not just due to client demands, but also intense competition between firms.” – Silviu Aldea, Atelier MASS
A proposed solution was the creation of dedicated competition teams in each branch:
“It all comes down to preparation—ours and the administration’s—and continuity. It’s essential that a branch president is committed to competitions. Branches need dedicated people who aren’t affected by leadership changes. That’s the only way we can build local teams to carry knowledge and relationships forward.” – Daniel Tellman, President of OAR Timiș Branch“Let’s not forget we are at a student festival. At least two future career paths emerged from this panel: working as an architect in public administration or within organizations and competition teams.” – Daniela Maier, President of OAR Transylvania Branch
Additional needs identified included organizing more debates during the early (brief-setting) phase of competitions and attracting more supporters among both public authorities and the general public:
“We all want quality projects. But as a public official, my priority is feasibility. I want projects that can be implemented, that meet regulatory standards and fit within the allocated budget. Public involvement is crucial—especially in the initial design brief phase. Some of our winning projects are appreciated by specialists but misunderstood by the public. We need public consultations much earlier in the process.” – Andreea Mureșan, Head of Urban Strategies, Cluj-Napoca City Hall“In Brașov, none of the competitions have materialized yet. Questions from the public need to be addressed openly. We are committed to improving transparency and public awareness about how competitions work.” – Răzvan Dracea, President of OAR Brașov–Covasna–Harghita Branch“We look to Cluj with envy—the number of competitions organized by the local branch and city hall is impressive. In Timișoara, we’ve held only three competitions. Much depends on having the right discussion partner.” – Daniel Tellman, OAR Timiș Branch“We missed the chance to spark interest in competitions in Oradea, unlike in Cluj. Both the profession and the administration missed it. I hoped regional rivalry would push Bihor to compete. But the local authority chose to run competitions without OAR or any professional organization.” – Daniel Panait, OAR Bihor Branch“The Cibin Square competition in Sibiu happened under special circumstances. It followed another failed competition organized by the City Hall. They turned to us afterward, and we reached out to the national OAR. It’s similar to the Oradea situation.” – Cristian Șandru, OAR Sibiu–Vâlcea Branch“In Bucharest, we’ve organized five well-received competitions. But Cluj is always the benchmark. In Bucharest, it’s more complicated. We’ve reached out to every mayor and local authority rep. Some were open to architectural competitions—especially a few sectors—and we’re grateful. From those five competitions, one is being implemented and one is complete. It’s a continuous struggle. Things are so difficult that you barely feel joy when the results come in—just exhaustion. Over 70% of projects succeeded due to the massive effort of our branches and their presidents.”
– Emil Ivănescu, President of OAR Bucharest Branch
Conclusions
The discussion on the future of architectural competitions revealed both challenges and potential solutions. Key obstacles include restrictive legislation and limited institutional capacity across both OAR and local administrations. A significant issue is the lack of specialists capable of writing competition briefs—experts who are few and far between.
There is a clear need for:
- More awareness among public authorities about the benefits of competitions.
- Simplified and better-defined briefs with cost-conscious participation requirements.
- Popularizing procedures and improving visibility for valuable ideas that don’t win or get implemented.
- Open feedback systems among participants.
- More frequent idea competitions that don’t necessarily lead to investment projects, thus enabling student involvement.
- Encouraging the private sector to adopt architectural competitions as a method for their own projects.
The event was organized by the Order of Architects of Romania and its Transylvania Branch, with the support of the City Hall and Local Council of Cluj-Napoca, as part of FAST: Festival for Architecture Schools of Tomorrow.
Galerie foto (credits fotograf oficial FAST: Festival for Architecture Schools of Tomorrow 2024)
